De ce afisele "Hai la referendum" sunt ilegale

In toata Romania sunt folosite afise de diferite dimensiuni care pomoveaza participarea la Referendumul din data de 22 noiembrie 2009. In aceste afise apare Presedintele Traian Basescu si mesaje de genul "Hai la referendum" si "471 – 300".

Legea nr. 370/2004 actualizata legifereaza cadrul de desfasurare a alegerilor prezidentiale, implicit si afisajul electoral pentru acestea. Art. 19 indice 2 punctul 3 prevede ca „Locurile speciale pentru afisaj electoral pot fi folosite numai de candidatii la functia de presedinte si de partidele care i-au propus”. Astfel se prevede ca locurile speciale de afisaj sunt destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, iar pe aceste panouri nu pot fi amplasate materiale de alta natura, precum cele destinate campaniei pentru referendum.

In temeiul acestei prevederi legale apare ca o concluzie corecta, necesitatea de a indeparta afisele pentru referendum din spatiile destinate afisajului electoral.

Dar ilegalitatea nu se opreste aici.

In perioada 2006 – 2007 a fost adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice ce apartice de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, cunoscuta si sub numele de Comisia de la Venetia – CODUL DE BUNE PRACTICI IN MATERIE DE REFERENDUM.

Reproducem mai jos prevederile Codului mai sus invocat incidente in cauza:

„Egalitatea de şanse
a. Trebuie asigurată egalitatea de şanse între partizanii şi adversarii propunerii supuse la vot. Aceasta implică neutralitatea autorităţilor administraţiei publice, în special referitor la:

i. campania pentru referendum;
ii. acoperirea de către mass-media, în special cele publice;
iii. finanţarea din fonduri publice a campaniei şi a actorilor săi;
iv. afişajul şi publicitatea;
v. dreptul la demonstraţii pe căile publice.

b. În emisiunile radioului şi televiziunii publice consacrate campaniei pentru referendum, se recomandă să se asigure egalitatea între partizanii şi adversarii propunerii.

c. Trebuie asigurat un echilibru între partizanii şi adversarii propunerii în celelalte emisiuni ale mass-media publice, în special în emisiunile informative (de ştiri). Se poate ţine cont de numărul de partide politice care susţin fiecare opţiune sau de rezultatele lor în alegeri.

d. Trebuie asigurată egalitatea în ceea ce priveşte subvenţiile publice şi celelalte forme de sprijin. Se recomandă asigurarea egalităţii între partizanii  şi adversarii propunerii. Aceste forme de sprijin pot fi însă restrânse la partizanii şi adversarii propunerii care reprezintă un procentaj minimal din corpul electoral. Dacă se asigură egalitatea între partidele politice, aceasta poate fi strictă sau proporţională.

Dacă este strictă, partidele politice sunt tratate în mod egal, indiferent de ponderea lor actuală în parlament sau de susţinerea lor de către electorat. Dacă este proporţională, partidele politice trebuie tratate în funcţie de rezultatele obţinute în alegeri. 

e. Condiţiile financiare sau de altă natură pentru publicitatea radio-televizată trebuie să fie egale pentru partizanii şi adversarii propunerii.

f. În conformitate cu principiul libertăţii de expresie, legea trebuie să prevadă că se asigură un minim de acces la mediile audiovizuale private pentru participanţii la referendum, în ceea ce priveşte campania pentru referendum şi publicitatea.

g. Finanţarea partidelor politice şi a campaniei pentru referendum trebuie să fie transparentă.

h. Principiul egalităţii de şanse poate conduce, în anumite cazuri, la o limitare a cheltuielilor partidelor politice  şi a celorlalţi actori implicaţi în dezbaterea referendară, în special în materia publicităţii.

i. Încălcările la adresa obligaţiei de neutralitate trebuie sancţionate.”

Astfel, reiese fara urma de tagada ca autoritatile administratiei publice trebuie sa-si respecte obligatia de neutralitate si nu trebuie sa influenteze rezultatul scrutinului printr-o campanie excesiva si unilaterala.

Toate materialele ce promoveaza referendumul folosind pentru aceasta imaginea Presedintelui Basescu trebuiesc declarate ilegale deoarece impun in imaginea colectiva ca institutia Presedentiei adopta o opinie in acest referendum, pe cand legal, aceasta ar trebui sa ramana neutra.

In ceea ce priveste puterea ca act normativ a Codului de bune practici, aceasta este clar lamurita chiar in preambulul acestuia:

La solicitarea Adunării parlamentare, Consiliul pentru Alegeri Democratice şi, ulterior, Comisia de la Veneţia au adoptat Codul de Bune Practici în Materie Electorală. Acest document a fost aprobat de Adunarea parlamentară cu ocazia sesiunii sale din 2003 (prima parte) şi de Congresul pentru puterile locale şi regionale al Consiliului Europei, la sesiunea din primăvara anului 2003.

Într-o declaraţie solemnă din data de 13 mai 2004, Comitetul de Miniştri a recunoscut „importanţa Codului de bune practici în materie electorală”, care reflectă principiile patrimoniului electoral european, ca fiind un document de referinţă în acest domeniu al Consiliului Europei, care poate sta la baza unor eventuale dezvoltări ale cadrului legislativ pentru organizarea de alegeri democratice în statele europene”.